Odată, demult, într-o junglă mare și deasă trăia un șoarece mititel. În junglă mai trăia și un leu mare și puternic.
Șoarecele îşi avea casa într-o gaură mică, sub un copac mare, plin de frunze. În copac și în jurul copacului, viețuiau o mulțime de păsări, veverițe și alte animale. Șoarecele și prietenii acestuia se jucau întotdeauna sub copac.
Într-o după-amiază însorită, sub copac dormea un leu. Era foarte cald și leul era foarte obosit. Șoarecele și prietenii săi se jucau de-a v-ați ascunselea. Veverița era cea care trebuia să-i caute. Toată lumea s-a ascuns. Șoarecele însă nu a găsit nici un loc pe măsură. Deodată, l-a văzut pe leul care dormea. Șoarecele a observat că leul avea o coamă groasă și s-a hotărât să se ascundă chiar sub coamă.
Când șoarecele s-a ascuns sub coama leului, acesta s-a trezit și s-a supărat foarte tare deoarece ii fusese tulburat somnul. Atunci leul a strâns șoarecele în labele sale. Acesta, îngrozit, a strigat:
—O, leule! Te rog dă-mi drumul. Iți promit că nu te voi mai deranja. Poate te voi putea ajuta și eu într-o bună zi.
Leul a început să râdă zgomotos și a spus:
—Tu, un șoarece atât de mic să mă ajuți pe mine, leul cel puternic!
Șoarecele i-a răspuns că nu contează mărimea, iar leul a fost surprins de spusele acestuia și i-a dat drumul.
Într-o zi, leul a căzut în plasa unui vânător. El a început sa răcnească după ajutor, dar nimeni nu îndrăznea să îl ajute. Șoarecele tocmai ieșise din casa sa și l-a văzut. A tăiat repede plasa cu dinții săi ascuțiți. Atunci, leul a înțeles că mărimea nu era importantă. Începând din aceea zi….șoarecele și-a făcut un nou prieten… leul!
